vineri, 17 august 2012

Pui de daci


Am gasit de curand informatii despre reprezentarea dacilor in sculptura romana si am aflat numeroase lucruri pe care nu le cunosteam. As vrea sa le impartasesc, deoarece mie mi-ar fi prins bine sa le stiu inainte de a colinda Europa si, mai ales, inainte de a vizita Roma.

Stiati ca imaginile dacilor in arta romana nu se rezuma la Columna lui Traian ?

Columna lui Traian a fost construita ca o cronica figurata a razboaielor cu dacii si a devenit ulterior mormantul imparatului Traian (arhitect Apolodor din Damasc, inaugurata in 113 A.D.). Cele 124 de reprezentari ale razboaielor cu dacii sunt greu de descifrat pentru un ochi neavizat, asa ca, inainte sa mergeti sa o vedeti, cititi macar referinta bibliografica [1].

Stiati ca au fost aproape 100 de statui de daci in restul Forului lui Traian ?

La romani, forul era piata publica centrala, cu valente politice si religioase. Forul lui Traian (arhitect Apolodor din Damasc, finalizat probabil in 117 A.D.) continea o basilica (pentru adunari, judecati, sedintele Senatului etc), doua corpuri de biblioteca intre care se afla Columna lui Traian, porticurile si o statuie ecvestra a lui Traian. Templul lui Traian, parte constituenta a Forului, a fost construit mai tarziu, in onoarea sa, de catre Imparatul Hadrian. Pentru detalii si imagini ale Forului lui Traian, dati click pe site-ul [2].

In timpul lui Traian arta romana ajunsese la apogeul sau, iar specialistii considera calitatea sculpturilor dacilor a fi remarcabila din punct de vedere portretistic. Dacii erau prezenti pe fatada Basilicii lui Traian si in galeriile exterioare (porticuri), probabil sub forma unor "cariatide". In primul rand trebuie mentionat ca statuile au fost sculptate dupa modele reale, deoarece multi prizonieri daci au fost adusi la Roma. Banuiesc ca dacii sunt recunoscuti dupa imbracamintea si coafura lor. "Detaliile sunt minutios realizate si naturaliste, reprezentand fizionomia detaliata a fiecarui personaj: atitudine demna, privire agera, de neinvins, calma la exterior, relativ agitata la interior, gata sa treaca la actiune, la momentul potrivit." Este de remarcat ca dacii nu sunt reprezentati cu mainile la spate, legate, ca niste prizonieri [3]. Sunt statui din marmura si porfir rosu, culoare nobila, unele mai inalte decat cele ale imparatului! Uitati-va si la filmuletele de aici [4].

De ce atatea statui ale dacilor?

Propaganda militara? Admiratie pentru un adversar redutabil? Satisfactia de a fi cucerit aurul lor, esential pentru redresarea economica a Imperiului Roman? Misterul nu a fost inca dezlegat. Cititi referinta bibliografica [3] si uitati-va pe site-ul [5].

Stiati ca dacii au fost un « model » pentru numeroase alte sculpturi si picturi ?

Veti gasi « daci » in Piazza del Popolo, pe Arcul lui Constantin, in Muzeul Vaticanului, in Parcul Villa Borghese, in picturile lui Caravaggio si Rubens. Cititi mai multe informatii la adresele [3] si [6].

Toate aceste idei au la baza teza de doctorat a lui Leonard Velcescu despre dacii din sculptura romana. Nu stiu in ce masura ideile sale se regasesc in cartile noastre de istorie, dar mie mi se par foarte interesante. 

Cautand un dac pe Columna lui Traian.
Prin Forul lui Traian. Probabil ca intre aceste coloane a fost, acum aproape 2000 ani, o biblioteca.
Daca stiam ca pe Arcul lui Constantin sunt daci, m-as fi uitat cu mai multa atentie.


Bibliografie de citit:





[5]  Velcescu L., Reprezentarile statuare ale daco-getilor in Forul lui Traian la Roma, http://statuidedaci.ro/documents/reprezentarile-statuare-ale-daco-getilor.pdf


marți, 7 august 2012

Coasta de Alabastru: un "Monet" al peisajului costier


Coasta de Alabastru este o fasie de litoral de la Marea Manecii, de 120 - 130 km lungime, din departamentul Seine Maritime, regiunea Haute Normanie (Franta). Se intinde cu aproximatie intre porturile Le Tréport si Le Havre (si include porturile Dieppe, Fécamp si Etretat). Denumirea vine de la culoarea sa alb-cenusie, ce aminteste de alabastru. Este constituita predominant din creta cu intercalatii de silex negru, depuse in strate cvasi-orizontale, in Mezozoic. Corespunde unui podis (Pays des Caux), parte componenta a Bazinului Parizian [1].

Pozitia geografica a 
Coastei de Alabastru in Franta
(cu punct rosu).
Este un exemplu de tarm inalt, cu faleza. Faleza depaseste local 100 m inaltime. Ea functioneaza cu precadere sub actiunea apei marine si a vantului. Apa dizolva creta si erodeaza silexul sub forma de galeti. Rezulta astfel stanci cu forma ciudata (ace, arcuri/porti), marturii tipice de eroziune diferentiala si relief petrografic. Pe vreme senina, contrastul de culoare intre faleza albicioasa si marea verde-albastruie este probabil deosebit. Frumusetea peisajului natural l-a inspirat si pe impresionistul Claude Monet in tablourile sale. 

Insa apa si vantul sunt agentii destructivi ai formelor pe care ei le-au creat. La aceasta se adauga penuria de sedimente cu care se confrunta o buna parte din tarmurile europene, situatie care favorizeaza eroziunea. Acest proces este accentuat si de turistii ce vin sa admire faleza si fac poteci pe marginea superioara a acesteia (2 milioane de turisti pe ani la Etretat dupa [2]).

De cativa ani, Coasta de Alabastru este sit protejat in reteaua Natura 2000 (de interes comunitar si de protectia speciala avifaunistica). In aceasta goana nebuna de a conserva peisajul actual, va reusi oare statutul protejat sa salveze modelul lui Monet ?

Coasta de Alabastru: Acul si Poarta Aval de langa Etretat. 


La Porte d'Aval avec des bateaux partant à la pêche - Claude Monet, 1885. Sursa [3].

Etretat, l'aiguille et la falaise - Claude Monet, 1885. Sursa [3]. 
Tot pe Coasta de Alabastru langa Etretat.


Faleza de la Etretat. Poza este facuta probabil la reflux, de aceea se observa baza falezei, mai inchisa la culoare si mai erodata, fiind probabil frecvent afectata de actiunea apei marine.  
Coasta de Alabastru langa Fécamp. Se observa plaja cu galeti. Adancirea vailor din acest podis este, se pare,data de alternanta glaciar-interglaciar din Cuaternar. Vaile sunt uneori suspendate la marginea falezei din cauza retragerii acesteia [1].


Vedere spre Capul Fagnet langa Fécamp. Este cel mai inalt punct al Coastei de Alabastru (105 m). Sursa [4].

Bibliografie