Exocarst antroposalin la Slanic Prahova

Cand spun Slanic Prahova, ma gandesc automat la sare (aparent toponimul Slanic se refera la sare in limbile slave). Sarea de la Slanic Prahova este o roca sedimentara din categoria evaporitelor, adica s-a format prin evaporarea si ulterior precipitarea apei de mare. Ea dateaza probabil din Badenianul Mijlociu (acum ~15 milioane de ani) [1]. Ulterior a fost acoperita de alte roci sedimentare (argile, nisipuri…). In sinclinalul de la Slanic Prahova, sarea s-a acumulat sub forma unei lentile, ce are in partea centrala o grosime de 499 m; doar in partea central-nordica are o tendinta diapirica, de intruziune in stratele de deasupra datorita plasticitatii sale si sub presiunea exercitata de anticlinalul de Homoraciu [1]. Sarea de la Slanic Prahova este exploatata de la sfarsitul secolului al XVII-lea. La inceput erau exploatari de tip "clopot" ("palnie"); din 1865 s-a trecut la exploatari de tip "sistematic cu mai multe camere" [2]. In Mina Unirea (salina vizitata de turisti) exploatarea s-a oprit in 1970. In alte locatii, ea continua si in prezent.

Sarea, datorita proprietatii sale de a fi dizolvata de apa, favorizeaza procesele de carstificare, deci putem vorbi despre carst salin sau halocarst [3]. Exploatarea masivelor de sare duce la crearea endohalocarstului antropic. Prin prabusirea plafonului cavitatilor de exploatare ia nastere exohalocarstul antropic (sau exocarstul antroposalin). In depresiunile scoartei terestre rezultate din aceasta evolutie, s-a acumulat apa provenind din precipitatii, din subteran si din scurgerea de pe versanti. In consecinta, s-au format lacuri, considerate de origine antroposalina. Aceste lacuri au in denumirea lor cuvantul "baie" cu semnificatia de "mina", "ocna". Lacurile antroposaline de la Slanic Prahova sunt: Baia Verde I, Baia Verde II, Baia Verde III, Baia Baciului, Baia Miresii si Baia Rosie. Se pare ca Baia Neagra sau Baia Porcilor s-a format prin tasare. Conform masuratorilor din 1969, aceste lacuri ating adancimi de pana la 40 m (Baia Verde I) [4]. Aceste lacuri au cateva particularitati datorate prezentei sarii.

1) Principala particularitate este mineralizarea ridicata. Apa acestor lacuri intra in categoria apelor sarate, cu o mineralizare de peste 24 g/l. Conform masuratorilor din 1969, cele mai sarate ape superficiale din Romania sunt in Baia Miresii, ce are o mineralizare la suprafata de 317 g/l. In ceea ce priveste compozitia chimica, sunt ape cloruro-sodice [4].

2) O alta particularitate data de sare este mezotermia, adica prezenta unui strat de apa mai calda intre doua straturi de apa mai rece, relativ aproape de suprafata [5].

3) Cuveta acestor lacuri sufera modificari permanente. Bineinteles, omul intervine si el in modificarea cuvetei lacustre, prin amenajari ale lacurilor in scop turistic (functie balneara si de recreere). Insa, din punct de vedere natural, versantii cuvetelor sunt instabili datorita proceselor geomorfologice si hidrogeologice. Aceste procese sunt favorizate de: panta (Subcarpatii!), roci (argile, plastice cand devin impermeabile, responsabile adesea de alunecari de teren), sare (ce se dizolva sub actiunea apei subterane). Un exemplu elocvent in acest sens este cel al Muntelui de sare, ca formeaza o parte din cuveta Baii Miresii; aici sarea este la zi ca urmare a prabusirilor datorate dizolvarii sarii de catre apa (cu precadere dupa ploi) si cutremurelor. Muntele de sare (de aproximativ 2 ha) este arie protejata (categoria a III-a IUCN, monument al naturii) [6, 7].

Exocarstul antroposalin este frumos in ochii turistului neavizat. Insa aceste arii sunt considerate cu o evolutie nefavorabila in viitor, fiind susceptibile de a fi afectate si in continuare de prabusiri [3]. 

Baia Verde I (iunie 2012). Se observa culoarea verde a apei, de unde si denumirea lacului. Se observa, de asemenea, instabilitatea versantilor, ce sunt afectati de procese geomorfologice in ciuda amenajarilor existente.

Baia Miresii si Muntele de sare (iunie 2012). Legenda spune ca denumirea de Baia Miresii vine de la faptul ca, in 1920, o localnica, nefericita, s-a sinucis aruncandu-se din varful muntelui de sare la 4 zile dupa nunta. 

Baia Porcului (sau Baia Neagra, iunie 2012). Denumirea vine de la prezenta namolului, aici cu proprietati terapeutice.

Baia Baciului si Masivul de sare in fundal (februarie 2011). Baia Baciului este amenajata turistic.

Bibliografie

[1] Har N., Barbu O., Codrea V., Petrescu I., 2006, New data on the mineralogy of the salt deposit from Slanic Prahova (Romania), Studia Universitaris Babes-Bolyai, Geologia, 51 (1-2), 29-33, http://bioge.ubbcluj.ro/studia/pdf/2006/har.pdf

[2] Zaharia L., 2021, Orasul Slanic, Note de aplicatie practica.
[3] Ticleanu M. et al., 2005, Geodinamica masivelor miocene de sare din arealul extracarpatic si Bazinul Transilvaniei si efectele interventiei umane asupra acestora, Geo2006 Proceedings, 124-135, http://www.geo.edu.ro/sgr/mod/downloads/files/GEO2005_Proceedings.pdf

[4] Pisota I., Trufas V., Ciumpileac G., 1969, Lacurile de la Slanic Prahova si Telega, Hidrobiologia, t. 10.

[5] Pisota I., Zaharia L., Diaconu D., 2005, Hidrologie, Editura Universitara, Bucuresti, 255.

[6] http://ro.wikipedia.org/wiki/Muntele_de_Sare_Sl%C4%83nic_Prahova

[7] http://www.iucn.org/about/work/programmes/pa/pa_products/wcpa_categories/pa_categoryiii/