Trecutul din prezent - paleontologie la Topalu

Acum aproximativ 150-160 milioane de ani (spre sfarsitul Jurasicului, adica etajele Oxfordian si Kimmeridgian), o parte din Europa era acoperita de Marea Tethys [1]. In conditii de mediu propice (probabil apa calda), s-au dezvoltat recifi de coral si o intreaga flora/fauna asociata acestora; din scheletul lor s-a format calcarul biogen. Acest lucru s-a intamplat si in Dobrogea Centrala [2, 3]. 

Probabil in urma eroziunii fluviale si pluviale, aceste calcare biogene cu organisme neojurasice au aparut la zi in extravilanul localitatii Topalu (judetul Constanta). Sunt aflorimente ce se intind pe aproximativ 1 km lungime si ating maximum 20 m inaltime [4]. In aceste aflorimente, se pot vedea calcarele puternic fisurate, silex/cremene (a carui origine ar putea fi legata de prezenta organismelor) si biodiversitatea de la momentul respectiv. Ochiul necunoscatorului nu poate distinge speciile, dar poate constata varietatea si densitatea acestora. Aparent, este una din cele mai bogate asociatii de corali jurasici din Romania [5] si este reprezentativa pentru geologia Europei. 

Pe baza acestor consideratii paleontologice, arealul a fost declarat, in anul 1980, monument al naturii (in prezent arie protejata din categoria a III-lea IUCN); din anul 2008, face parte si din Situl de Importanta Comunitara "Canaralele Dunarii" in cadrul retelei Natura 2000 [6]. Aria protejata nu este indicata sau delimitata pe teren. In prezent, este utilizata pentru pastorit.    

Cei care vor sa ajunga acolo pot urma ruta:

-se merge pe DJ 223 de la Cernavoda spre Tichilesti;

-se face stanga pe drumul neasfaltat in dreptul indicatorului Manastirea Sf. Gheorghe (intre localitatile Topalu si Tichilesti, dupa coborarea unor serpentine);

-se continua pe drumul neasfaltat inca aproximativ 2 km pana la destinatie.

Aflorimentele de la Topalu.

Aflorimentele de la Topalu.

Silex.

Paleofauna de la Topalu.

Paleofauna de la Topalu.

Paleofauna de la Topalu.

Paleofauna de la Topalu.

Paleofauna de la Topalu.

Paleofauna de la Topalu.

Paleofauna de la Topalu.

Bibliografie:

[1] Cecca F., Martin Garin B., Marchand D., Lathuiliere B., Bartolini A., 2005, Paleoclimatic control of biogeographic and sedimentary events in Tethyan and peri-Tethyan areas during the Oxfordian (Late Jurassic), Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, Volume 222, Issues 1–2, pag. 10–32, http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0031018205001252, consultarea figurilor pe 08/07/2013.

[2] Turnsek D., Barbulescu A., 1969, Upper Jurrasic Hydrozoa in Central Dobrogea (Romania), Geologija,  12, pag. 73-84, http://www.geologija-revija.si/dokument.aspx?id=182, consultat pe 08/07/2013.

[3] Ungureanu D., Barbu E., 2004, Endemic features of the Upper Jurassic Sponges in the western central Dobrogea (Atarnati-Cechircea Perimeter), Acta Palaeontologica Romaniae, Volumul 4, pag. 493-502, http://www.geo-paleontologica.org/page10/46Ungureanu.pdf, consultat pe 08/07/2013.

[4] Frantescu O.D., 2009, Brachyuran Decapods (including five new species and one new genus) from Jurassic (Oxfordian-Kimmerindgian) coral reef limestones from Dobrogea, Romania, M. Sc.Thesis, Kent State University, 112 pag., http://etd.ohiolink.edu/send-pdf.cgi/Fran355escu%20Ovidiu%20Daniel.pdf?kent1237581989.

[5] Consiliul Judetean Constanta, 2004, Comuna Topalu, http://www.cjc.ro/Info%20localitati/Localitati/fise%202006/fisa%20localitatii%202006%20-%20Topalu.htm, consultat pe 08/07/2013.

[6] Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, 2013, Formularul standard Natura 2000. Numele sitului: Canaralele Dunarii, http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/ROSCI0022%20-%20F.pdf, consultat pe 08/07/2013.